Dor de vioara lui Valeriu Negruță
Nu sunt artist și nu am nicio legătură cu lumea artelor, deși sunt pasionat de muzica noastră românească. Acum câteva zile, am încercat să găsesc mai multe informații și să cunosc mai multe despre viața și despre soarta unui mare artist – primul dirijor al Orchestrei de muzică populară „Mugurel” – Valeriu Negruță.
Am găsit informații sumare, nemaivorbind de faptul că în arhivele Radioului și Televiziunii noastre naționale nu s-au păstrat, probabil, cântecele extraordinare orchestrate și interpretate de Valeriu Negruță și de solistele Orchestrei „Mugurel”, Maria Drăgan sau Anastasia Istrati.
În perioada în care s-a format ca artist, Valeriu Negruță a reușit să înregistreze neîntrecute melodii românești pe care, din păcate, timpul le-a „aruncat” de prin arhive. Așa mă gândesc, pentru că nu mai răsună deloc pe la Radio sau pe la Televiziune. Știu că a înregistrat la Radio Moldova creații de Joseph Haydn, Pablo Sarasate, Piotr Ceaikovski, dar unde, când, cum mai pot fi audiate?
Valeriu Negruță a fost violonist în Orchestra Radioteleviziunii, a fost fondator, director artistic și dirijor al Ansamblului de muzică populară ”Mugurel”, a fost violonist în Orchestra de muzică populară „Fluieraș” a Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”, dirijor al Orchestrei de muzică populară „Ciocârlia”, violonist în Cvartetul de Coarde al Radioteleviziunii, profesor la Școala de Arte „Alexei Stârcea”, dar nu veți găsi nu doar melodiile sale, dar nici poze sau secvențe video, de parcă nici nu ar fi existat. Singura poză, de o calitate îndoielnică, e cea de pe când dirija Orchestra „Mugurel”.
Așa, tot căutând să-l redescopăr pe Valeriu Negruță, am aflat că, în 2021, a decedat în Franța, acolo unde se stabilise de mai mulți ani și unde a cântat la vioară piese celebre din folclorul românesc, dar și muzică universală.
De ce a plecat din „Mugurel”? De ce a plecat din R.Moldova? De ce vioara sa a fost acceptată și apreciată în Franța, pe când acasă, în R.Moldova, piesele sale lipsesc nu doar din emisiunile Radio și TV, dar și din arhive, probabil, de n-ar lipsi, le-am mai audia uneori. Da, despre arhive. Cine ne-ar putea spune acum ce fel de piese muzicale, secvențe teatrale sau cinematografice mai pot fi găsite în arhivele Teleradio Moldova? Impresia mea de simplu cetățean, pasionat de muzică și de cultură, e că nimeni nu mai are grijă de patrimoniul nostru cultural, care, în anii ‘50-’60, atunci când era interzis să cânți, să scrii, dar și să gândești românește, a reușit să dezvăluie și să aducă în fața publicului elemente veritabile de cultură românească.
Eu nu am găsit răspunsuri la întrebările legate de viața, creația, dar și de pribegia lui Valeriu Negruță, așa cum nu cunoaștem prea multe despre viața altor artiști ai acelor timpuri, cum a fost și Maria Drăgan, plecată devreme din scenă, după care și din viață.
Cine i-ar redescoperi? Cine ne-ar ordona amintirile despre ei, astfel încât să afle și urmașii urmașilor lor că, în timpuri grele, înfruntând multe riscuri, ei au făcut istorie în cultura noastră națională?
Grigore Sârghi, pensionar, inginer electrician, Ștefan-Vodă
Condiții de preluare a conținutului
Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.
